Poarta Asiei
Când îmi imaginam Istanbulul în visele
mele, întotdeauna mă gândeam la un oraş cosmopolit, elegant, cu magazine de lux,
restaurante cu multe stele şi alei romantice. Când am păşit prima dată pe
străzile sale, am găsit... altceva. O aglomeraţie greu de descris, târguri,
pieţe volante, magazine mici şi înghesuite, taverne cu poze din anii '80, mirosuri ciudate, localnici afacerişti şi zâmbitori, zone sărace, cartiere cu vile de lux şi case din lemn şi porţiuni turistice în care preţurile urcau până
la cer. Am descoperit poarta spre Asia - căci de aici, din Istanbul, poţi spune
cu timiditate că începi să înţelegi ce înseamnă marele continent.
Dacă nu aş fi văzut înainte de
Istanbul Asia de SE probabil aş fi fost şocată. Mirosul este asemănător,
explozia străzilor este aproape la fel, oamenii seamănă prin zâmbetele lor,
deseori ciudate. Treptat însă, după ce comparaţiile cu Bangkok-ul şi Kuala
Lumpur s-au diluat, am început să văd Istanbulul. Măreţul oraş de pe Bosfor,
care leagă şi amestecă cele două continente, poate crea dependenţă.
Mai întâi vei simţi mirosurile. Cele
grele, aprige, de oraș fierbinte. Apoi vântul te va purta
spre tavernele cu bucate prăjite în ulei şi miel pus la proţap, spre tarabele
cu porumb copt şi baclava cu apă de trandafiri şi fistic. Peste toate acestea
adie un aer de clădiri vechi, istorice, combinat cu aroma proaspătă de mare.
Este imposibil să nu reţii aceste miresme, să nu te obsedeze şi să nu vrei să te
întorci la ele, de oriunde ai fi prin lume.
În al doilea rând, te vei simţi mişcat
de cântecul muezinilor. Am văzut oamenii oprindu-se pe stradă şi ascultând cu
atenţie. Chemarea la rugăciunea lor, în gând poate şi a noastră, este cea mai
intensă muzică a Istanbulului.
Atracţiile turistice - palate, muzee şi
moschei - sunt luate cu asalt de la primele ore ale dimineţii. Ar trebui să fii
foarte determinat ca să nu le ratezi. În Grand Bazaar şi în Egyptian Bazaar
mirosurile de condimente, mătăsurile în culori vii, lămpile din alamă, luminile
strălucitoare şi avalanşa de oameni te iau prin surprindere. Nu zăboveşti mult
pentru că negocierile se ţin la nivel înalt, iar localnicii sunt foarte
insistenţi.
Te îndrepţi în fugă spre o zona mai
liniştită, în Gulhane Park, foarte aproape de mare, acolo unde terasele şi
restaurantele capătă clasă şi mai multe zerouri când vorbim despre preţuri.
Însă umbra deasă, zidurile castelului şi fântânile arteziene te mai fac să uiţi
de povara unui oraş mult prea intens.
Pe partea asiatică, la Sishane, la
Turnul Galata sau în Taksim, senzaţia de autentic este mai puternică, mai
firească. Aici localnicii sunt mai grăbiţi, te împing, privesc în pământ şi îşi
ascund zâmbetele în spatele problemelor lor zilnice. Doar apusul străluceşte
ireal peste zidurile albastre ale Moscheii celei mari, cu aripi de pescăruşi
apărute inevitabil în fotografiile turiştilor.
După câteva zile, Istanbulul îţi ia din liniştea ta de locuitor al unei ţări paşnice. Te simţi
îndoit, parcă ai vrea să mai stai, dar ai vrea şi să fugi, să scapi de tumultul
oraşului şi de agonia de turist care vrea tot, repede, acum.
Drumul din spatele Marelui Bazar
La ieşirea secundară din Grand Bazaar
am găsit o alee care coteşte către o stradă foarte aglomerată. Ne-am tăiat drum
prin ea şi am mers fără ţintă. Am ajuns la Podul Galata, unde lumea fierbe
într-un amestec de veşminte albe, tarabe cu peşte, maşini vechi şi undiţe
aruncate în Bosfor. În Kabatas, un vas de mici dimensiuni a tras la mal.
Biletele sunt la automate, urcarea se face lent, aproape imposibil de
controlat. Iar ferry-ul se îndepărtează uşor de Istanbul, lăsându-l într-o
ceaţă lăptoasă. Nicicând nu cred că am fost mai fericită să simt vaporii săraţi
pe chip şi să observ cum freamătul interior se transformă în pace şi în
bucurie.
Am ales la întâmplare: a treia oprire
a vasului. Insula Heybeliada. O zonă din altă poveste, dar din acelaşi oraş. Pe
aici maşinile nu au voie, iar transportul spre vilele şi magazinele de pe
dealuri se face simplu: căruţe cu cai frumoşi, cu flori la urechi. În mijlocul
pădurii de pini se deschide o poiană cu mese din lemn şi cu vedere la insulele
şi vasele private ale miliardarilor turci. Plaja este închisă, însă pustietatea
îi conferă un farmec aparte. Pe stâncile care coboară în mare cresc flori
violet, care contrastează ireal cu nuanţele apei şi cu pământul ars de soare.
Ne oprim la o terasă cu amulete
agăţate de tavan şi comandăm o cafea turcească. Aceasta vine într-un serviciu
din argint, pe o tavă elegantă, acompaniată de priveliştea divină a Mării
Marmara la apus.
Spre seară suntem din nou pregătiţi să
dam piept cu oraşul dezlănţuit, însă găsim un Istanbul cald, paşnic, cu lumini
de opaiţ şi cu o linişte nefirească. Nu, nu oraşul poartă vreo vină. Ci
paradisul din insule, care ne-a schimbat.
Nopți magice la Istanbul
Istanbulul este un oraș de care nu ai cum să te saturi, pe care nu ai cum să-l înveți atât de bine, încât să îi cunoști fiecare secret, fiecare străduță, fiecare colțișor colorat, unde ceaiul aburește păhărelele mici, aurite pe margini. În orașul de pe Bosfor tranformările sunt invizibile, însă constante - atât ale localnicilor, care te primesc cu brațele deschise - cât și ale tale, ca vizitator care simte magia locului. Nu vei găsi de două ori aceeași stradă în Istanbul. Pentru că în ochii tăi va fi diferită, pe măsură ce te înveți cu mirosurile, cu lumina, cu misterul.
Dacă stau foarte bine și mă gândesc, cred că Istanbulul este un oraș perfect pentru a-ți petrece noaptea dintre ani. Vremea este bună, călduță, palmierii și pinii își păstrează culoarea, s-ar putea să găsești portocalele coapte, marea este limpede și de un albastru ireal, muezinul te cheamă la rugăciune și la visare, iar negoțul se incinge aprig în Marele Bazar, în fundal având aromele picante de condimente. Însă, așa cum știm cu toții, de Revelion prețurile cresc până la cer - indiferent de destinație. Și atunci, ce facem? Stăm acasă în noaptea magică?
Nuuu! Categoric, nu! Găsim cea mai bună ofertă, facem o rezervare în avans - ca să ne asigurăm ca avem totul aranjat - iar în decembrie ne pregătim de aventura vieții noastre:) Dacă visezi la o vacanță în care poți avea tot - un oraș cosmopolit, focuri de artificii pe mare, un hotel foarte romantic, mister, culoare, mâncare bună, insule exotice, parcuri și muzee superbe - atunci Istanbulul este destinația perfectă pentru tine.
Recomandarea mea este: Hotel Romantic 3* - 372 euro/sejur/persoană, perioada 30.12 - 2.01. Arată incredibil, este într-o zonă foarte elegantă a Istanbulului, în apropiere de Moscheea Albastră și de toate atracțiile orașului, iar de aici poți ajunge ușor la un ferry pentru a vizita Prince's Islands. (Galerie foto hotel aici!) Detalii si rezervari + alte oferte aici!
În plus, la fiecare cameră rezervată, primești cadou un ghid turistic al Istanbulului de la Editura Litera, pentru a descoperi cu ușurință secretele orașului. Oferta este valabilă în limita locurilor disponibile și tariful
se poate modifica chiar și de la zi la zi, în funcție de tarifele
disponibile la avion și la cazare.
